… de ce ti-e frica nu scapi. De teatru, bunaoara. Obisnuiam sa mergem la teatru tot timpul. Erau vremurile in care intram pe geamul de la toaleta Teatrului National din Cluj, ca sa stam agatati pentru vreo sase ore de niste lambriuri, sa-l vedem pe Caramitru in Hamlet. Vremuri in care inventam felurite tertipuri pentru […]

… la inceput a fost, ca de-obicei, ideea. De ce? Cum? Habar n-am. Stiu ce discutie a declansat-o, dar de ce acea discutie a declansat acea idee, habar n-am. Am mai avut alte discutii asemanatoare si nimic nu s-a intamplat. Ideile par sa aiba o autonomie care ne scapa. Sunt „in legea lor” (hence, auto-nomos), […]

… sa nu ziceti ca nu v-am spus – de numele asta veti mai auzi: Alec. Alec Fumurescu. Daca v-ati plictisit de Fumurescu, ghinion. De ce ti-e frica nu scapi 🙂 Alec s-a nascut, ca si Ana, insemnat la propriu: are de la nastere o suvita blonda pe tampla. Si e mezinul, or in toate […]

… pentru ca toate trebuie sa se sfarseasca la un moment dat – si-alea bune, da’ si-alea proaste (Daca stiti bancul: Si-alea negre? Si-alea negre! :)). Daca va mai amintiti, am inceput in buna traditie aristoteliana, amusinand, ca sa zic asa, raspunsul, in cercuri concentrice, din ce in ce mai apropiate de ceea ce ne […]

… pentru ca, vorba neamtului, ein Mann, ein Wort. Suntem, in masura in care ne tinem de cuvant. Si v-am promis (cel putin) o parte a doua, mai cu picioarele pe pamant. Ba, mai mult, una imbibata de exemple personale, ca-i bine, cica, sa fii subiectiv. Relationeaza oamenii mai bine cu tine cand esti subiectiv. […]

Motto (1): Rondel de l’adieu (par Edmond Haracourt) Partir, c’est mourir un peu, C’est mourir à ce qu’on aime : On laisse un peu de soi-même En toute heure et dans tout lieu. C’est toujours le deuil d’un vœu, Le dernier vers d’un poème ; Partir, c’est mourir un peu. Et l’on part, et c’est un jeu, […]

… nu radeti, ca intrebarea e cat se poate de serioasa (iar impersonalul „se”, daca inca nu v-ati prins, nu e intamplator). Nu va fi fiind ea cot la cot cu intrebarea de la care incepe filosofia – „de ce ceva este mai degraba decat nu este?” – da’ nici departe nu e. In cazurile […]

… despre Vasile parca v-am mai zis. L-am luat de la un „shelter”, i.e., un adapost din asta pentru animale abandonate, la doar cateva zile dupa ce ne-am mutat in Bloomington. Avea doar trei luni, il chema(se) Dallas si, conform inscriptiei de pe cusca, fusese adus la „orfelinat” pentru ca „fugea de-acasa”. Ni s-a parut […]

… pentru necunoscatori, uneori nu doar ca folosesti locuri comune (“Am facut-o si pe asta” ar fi, cica, o inscriptie de pe-o piatra de mormant in cimitirul Patrunjelu’, in present Bellu, din Bucuresti ; despre Barbierul din Sevilla sper ca nu e nevoie sa dau detalii). Uneori, daca esti norocos sau Doamne-Doamne e binevoitor, ti le […]

… a aparut intr-un sfarsit. Sa nu ziceti ca nu v-am spus. Se poate comanda de pe Amazon: Ieftina ca braga 🙂 Cei interesati o mai pot consulta pe Google Books. ‘In this bold, scrupulous, and wholly original work of political theory, Alin Fumurescu undertakes a genealogy of this crucial but frequently maligned concept. In […]