Apropos de deontologia bloggerului de care vorbeai, nu incluzi aici si o minima atentie pentru cei care-ti click-uiesc pe „about” si care in loc de o vorba-doua de introducere sau binete, se trezesc cu mesajul-exemplu al wordpressului? 🙂
..pai ai putea spune ca sunt infumurat de modest:) eu, unul, ma suspectez la rastimpuri de pacatul asta:) Malina, cinstit acum, nu stiu cum sa ma descriu – sa-mi enumar diplomele? copiii? iubirile? gandurile? angoasele? ca-mi place pescuitul? ce carti citesc? asta cu CV-ul ma cam irita, sincer sa spun – a inceput cand cei de la Dilema mi-au cerut o „descriere” – pe urma si cei de la Business Magazin, Money Express, Cotidianul, s.am.d. – bag seama ca asta e ultimul „trend” in materie de gazetarie – sa „identifici” autorul – profesor doctor docent frecator de menta… Pan’ la urma au inceput sa abandoneze unul cate unul si-acum, din fericire, apare doar numele: Alin Fumurescu – om, adicatelea:)
Cum il prezintzi pe Ion? Ion – cioban? da; pe Shakespeare? – Shakespeare, om de teatru? Platon, filosof? e ridicol si nu spune nimic….
Oh, nu, nicidecum, nu ma astept sa gasesc la „about” un cv sau o prezentare comunista, de genul ma numesc x, de profesie y, imi place a,b,c si visez sa d,e,f.
De obicei ma astept sa gasesc o mica fraza sau un mic text de introducere a blogului, text cel mai adesea reflectand inteligenta si personalitatea celui care scrie, e ceva reprezentativ, care ajuta cititorul rapid sa se orienteze, afland rapid despre ce e interesat omul asta, daca va vorbi despre politica, religie, impresii personale, dureri intime, stiri, muzica, etc. E un blog mai mult pentru el sau mai mult pentru altii? Vrea sa comunice mai mult sau vrea mai mult sa fie ascultat, etc? La tine lipsa unei fraze m-a lasat cu ochii in soare. Iti citisem parerea despre deontologia pe blog si, pentru ca mi-a starnit curiozitatea, am dat click pe „about”. M-a pufnit rasul, era atat de mare contrastul intre trambitata deontologie si pagina alba.
Dar acum sunt sumar lamurita, interactiunea cu tine a tinut loc de „about. 🙂 Iata, acum ca am comunicat putin cu tine, mi-am facut o parere atat despre omul din spatele randurilor (comunicativ, deschis, civilizat, cu simtul masurii si al umorului) cat si despre natura articolelor ce le-as putea citit aici mai departe (de exemplu miros o mare doza de bun simt in tot ce vei scrie dar si o usoara invartire in jurul cozii, avand tendinta sa eviti a pune punctul pe i). In concluzie, bine te-am gasit. 🙂
Malina, daca tu esti partzial lamurita, eu, unul, sunt si mai confuzat – de ce era asa de mare „contrastul intre mult trambitata deontologie si pagina alba”? Doar NU era o „deontologie” propriu-zisa – doar o obervatzie pe tema asta care – cred si acum – n-a fost suficient explorata, in ciuda milioanelor de bloguri – mai devreme sau mai tarziu, va fi, cu siguranta…
Obserrvatia cu „invartitul in jurul cozii” e, fara doar si poate, „acurate” – Intru scuza mea, am scris pe tema asta, pe vremuri, ceva in Dilema:): Mai n=bine sa previi decat sa tratezi:) http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=102&cmd=articol&id=1598
„Malina, daca tu esti partzial lamurita, eu, unul, sunt si mai confuzat – de ce era asa de mare “contrastul intre mult trambitata deontologie si pagina alba”?”
Da, poate nu trebuia sa ma mir, era, in acel moment zero, de prima vizita a mea pe blogul tau, o diferenta similara cu cea dintre predica smerita vs faptele popei preacurvar din sat. De aici si uimirea.
Dar acum, dupa dialogul nostru eficient, in ce ma priveste, confuziile au fost eliminate. Nu doream sa creez altele la randu-mi.
nu-ti stiam blogul asta, il urmaream in schimb pe cel de la ziar. de-acum, nu mai scapi: te-am introdus în blogroll si-o sa te citesc cit pot de frecvent, si aici.
incercand sa documentez o iesire in america de sud (bolivia / peru / brazilia) ti-am citit posturile ref. la amazon si vreau sa-mi dai un sfat, ce-ai alege pt. 4-5 zile de amazon/jungla, ca doar atatea ne mai raman pe finalul excursiei?
suntem 3 pers. oarecum umblate si fara retineri la aventura sau efort. multumesc
@ adevaratul horea – multzam pentru lamurire – da’ de ce ai postat-o aici? Sunt putintel melamurit…
@ als – ti-am raspuns pe email – dar nedumerirea e valabila si-n cazul tau: de ce sa postezi intrebarea cu amazonul aici?!?
salut! mai, ti-am descoperit postarea din intamplare – a fost facuta under ‘profile’ (noroc ca site-urile astea-s suficient de inteligente:)) Zi-mi mai multe despre tine pe email, ca duoa ultimele discutii cu Mihnea am asa, ca un feeling, ca am mai avea de povestit:)
Te rog mult sa ierti postarea asta ca nuca in perete, dar ma gandeam ca poate imi oferi o luminita in cautarea-mi: trebuie sa scriu un eseu pornind de la un un citat din Martin Luther King si nu stiu… Mi-ai pute arecomanda un loc unde sa merg sa caut si sa ma documentez? In cyberspace, desigur… Or poate esti tu apropiat de un anume citat si mi-l spui:)
Numele meu este Victoria Stoiciu, sunt colaborator ocazional al revistei Dilema Veche si am fost placut surprinsa sa constat nu doar ca ati citit ultimul meu articol din DV despre alegerile din Republica Moldova, dar ca ati si citat cate ceva din el in editorialul dvs. de azi din Cotidianul (ma refer la incidentul cu mica „revolta” din vama moldoveneasca). Ce m-a uimit a fost faptul ca nu ati facut nici o referire la sursa din care provenea informatia respectiva, or ma indoiesc ca ne aflam ambii in acelasi autocar pentru a fi fost martori la fata locului, la fel cum sunt convinsa ca incidentul respectiv nu a devenit nici pe departe un fapt de notorietate publica, incat sa nu mai conteze cine a relatat primul despre acesta. In articolele mele inteleg, ca regula, sa citez sursa oricarei informatii utilizate, pentru ca asa mi se pare onest si corect si sunt convinsa ca si dvs. impartasiti aceleasi principii, de accea sper ca in editorialul de astazi a fost vorba de o simpla omisiune sau neatentie.
In rest, ma bucur sincer pentru orice articol care re-aduce in atentie opiniei publice subiectul Moldova.
Va multumesc pentru intelegere.
Victoria
P.S. Nu am gasit nici o adresa de e-mail, de aceea am folosit blog-ul, oricum comentariile nu se posteaza automat din cate stiu.
Va scriu fiind interesat de posibilitatea plasarii unui link pe blog-ul dumneavoastra, in zona din dreapta sau in alta parte.
Avem un buget la dispozitie pentru acest tip de promovare web si ne intereseaza plasarea unui link text pe prima pagina a site-ului dumneavoastra pe o perioada de cel putin 6 luni.
Este important ca link-ul sa fie natural, fara nofollow si nu dorim (inca) banner, ci doar link textual.
Stiu ca a trecut de mult febra cu rezultatele de la BACALAUREAT, dar mie inca imi vine greu sa accept ca mai putin de jumatate din elevi au promovat examenul. Cine e de vina?! (cui ii pasa, vorba cantecului:”Pay no mind to the youths/Cause it’s not like the future depends on it”)
Eu vreau sa le ofer o alternativa liceenilor, studentilor, masteranzilor etc – o sursa de informatii, cred eu mai utila decat biblioteca liceului sau a facultatii, actuale, absolut GRATUIT si la indemana oricui, pentru ca cei pasionati de informatica (sau cei care vor sa se initieze in ale programarii) sa invete limbajul Java si nu numai, din confortul casei:
P.S.: din experienta proprie pot sa va spun ca diploma de licenta/masterat este doar o “garantie” pentru potentialii angajatori – cea mai folosita intrebare la interviuri fiind “Ce stii sa faci?”. Si daca pentru a ne satisface placerile avem nevoie de bani, acest blog vrea sa va invete sa dezvoltati aplicatii pentru Android si iOS pe care sa le puteti vinde pe Android Market si pe AppStore.
PPS: Desi suna a spam, intentia mea nu e asta – am plecat de la ideea sa am cat mai multe resurse, informatii intr-un singur loc si daca mie imi sunt utile (sunt chemat la interviuri pe Java si ma descurc acceptabil la teste, pentru nivelul la care am ajuns cu invatatul) ma gandesc ca ar trebui sa profite cat mai multi tineri de ele, pentru ca majoritatea sunt informatii din cele mai bune surse pe care le poti gasi pe www.
Buna seara. Am citit un articol numit dor de Romania. As dori sa vedeti ca va puteti bucura: http://picasaweb.google.com/pr.gifted.edu/ La Centrul Gifted Education se petrece minunatia = este un proiect pentru copiii cu abiltiati inalte. Sa va bucurati cat traiti, caci viata merita traita in Bucurie, Veselie si Inima curata! Ika
Buna,
Am gasit acest blog cautand pe Google „Alin Fumurescu”.
Am cautat deoarece vreau sa verific daca textul care apare aici (click!) este scris de dumneavoastra. Este ?
Multumesc anticipat pentru raspuns. 🙂
… nu, nu este. A fost publicat initial in Dilema Veche si-i apartine unei romance care traieste in Germania. Eu doar l-am preluat pe Voxpublica, precizand din capul locului ca NU sunt autorul, dar pe internet continua sa circule sub semnatura mea.
Domnule Fumurescu,
Trebuie să vă fac un reproș.
Eu circul destul de mult pe “net” (adică nu pe “brut”, pe caldarâm) și totuși nu mă întâlnisem cu Dv. Dar zilele trecute, stând de vorbă cu un prieten, acesta mi-a atras atenția că este unul, Fumurescu, ale cărui păreri s-ar putea să mă intereseze.
Deși eram destul de grăbit (aveam multe treburi de făcut), l-am căutat și, în loc să îl las în pace după câteva minute, am citit ce a scris el, în mai multe locuri, mai bine de o oră.
În felul acesta mi-ați dat tot programul peste cap. E drept că și eu sunt vinovat – mi-a plăcut ce am citit și m-am lăsat pradă acestei plăceri. Recunosc partea mea de vină – este o slăbiciune a mea (mă las pradă plăcerii) dar este și vina Dv. că ați pus momeala în drum.
Acuma, că m-am dedulcit, vă rog să mai puneți momeli – poate se mai înmulțesc victimele ca să mă simt răzbunat.
Aferim !
Păstorel
blog de om 
Apropos de deontologia bloggerului de care vorbeai, nu incluzi aici si o minima atentie pentru cei care-ti click-uiesc pe „about” si care in loc de o vorba-doua de introducere sau binete, se trezesc cu mesajul-exemplu al wordpressului? 🙂
…pai ce sa spun? sa-mi dau CV-ul?:) fumurescu – om. E bine-asa?:)
Daca tie iti place asa si crezi ca spune ceva, atunci e bine, ce pot sa zic. Fiecare se prezinta/face introduceri cum crede de cuviinta.
..pai ai putea spune ca sunt infumurat de modest:) eu, unul, ma suspectez la rastimpuri de pacatul asta:) Malina, cinstit acum, nu stiu cum sa ma descriu – sa-mi enumar diplomele? copiii? iubirile? gandurile? angoasele? ca-mi place pescuitul? ce carti citesc? asta cu CV-ul ma cam irita, sincer sa spun – a inceput cand cei de la Dilema mi-au cerut o „descriere” – pe urma si cei de la Business Magazin, Money Express, Cotidianul, s.am.d. – bag seama ca asta e ultimul „trend” in materie de gazetarie – sa „identifici” autorul – profesor doctor docent frecator de menta… Pan’ la urma au inceput sa abandoneze unul cate unul si-acum, din fericire, apare doar numele: Alin Fumurescu – om, adicatelea:)
Cum il prezintzi pe Ion? Ion – cioban? da; pe Shakespeare? – Shakespeare, om de teatru? Platon, filosof? e ridicol si nu spune nimic….
Oh, nu, nicidecum, nu ma astept sa gasesc la „about” un cv sau o prezentare comunista, de genul ma numesc x, de profesie y, imi place a,b,c si visez sa d,e,f.
De obicei ma astept sa gasesc o mica fraza sau un mic text de introducere a blogului, text cel mai adesea reflectand inteligenta si personalitatea celui care scrie, e ceva reprezentativ, care ajuta cititorul rapid sa se orienteze, afland rapid despre ce e interesat omul asta, daca va vorbi despre politica, religie, impresii personale, dureri intime, stiri, muzica, etc. E un blog mai mult pentru el sau mai mult pentru altii? Vrea sa comunice mai mult sau vrea mai mult sa fie ascultat, etc? La tine lipsa unei fraze m-a lasat cu ochii in soare. Iti citisem parerea despre deontologia pe blog si, pentru ca mi-a starnit curiozitatea, am dat click pe „about”. M-a pufnit rasul, era atat de mare contrastul intre trambitata deontologie si pagina alba.
Dar acum sunt sumar lamurita, interactiunea cu tine a tinut loc de „about. 🙂 Iata, acum ca am comunicat putin cu tine, mi-am facut o parere atat despre omul din spatele randurilor (comunicativ, deschis, civilizat, cu simtul masurii si al umorului) cat si despre natura articolelor ce le-as putea citit aici mai departe (de exemplu miros o mare doza de bun simt in tot ce vei scrie dar si o usoara invartire in jurul cozii, avand tendinta sa eviti a pune punctul pe i). In concluzie, bine te-am gasit. 🙂
Malina, daca tu esti partzial lamurita, eu, unul, sunt si mai confuzat – de ce era asa de mare „contrastul intre mult trambitata deontologie si pagina alba”? Doar NU era o „deontologie” propriu-zisa – doar o obervatzie pe tema asta care – cred si acum – n-a fost suficient explorata, in ciuda milioanelor de bloguri – mai devreme sau mai tarziu, va fi, cu siguranta…
Obserrvatia cu „invartitul in jurul cozii” e, fara doar si poate, „acurate” – Intru scuza mea, am scris pe tema asta, pe vremuri, ceva in Dilema:): Mai n=bine sa previi decat sa tratezi:)
http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=102&cmd=articol&id=1598
Cu parere de rau daca nu s-ar cuveni, dar…Welcome to my blogroll 🙂
…de ce sa nu se cuvina? Nu e deontologic?:) Ma simt magulit:)
„Malina, daca tu esti partzial lamurita, eu, unul, sunt si mai confuzat – de ce era asa de mare “contrastul intre mult trambitata deontologie si pagina alba”?”
Da, poate nu trebuia sa ma mir, era, in acel moment zero, de prima vizita a mea pe blogul tau, o diferenta similara cu cea dintre predica smerita vs faptele popei preacurvar din sat. De aici si uimirea.
Dar acum, dupa dialogul nostru eficient, in ce ma priveste, confuziile au fost eliminate. Nu doream sa creez altele la randu-mi.
nu-ti stiam blogul asta, il urmaream in schimb pe cel de la ziar. de-acum, nu mai scapi: te-am introdus în blogroll si-o sa te citesc cit pot de frecvent, si aici.
Numai vroiam sa stii, era Horea. vine de la actiunea de a „hori” care se numeste „horea”. Crede-ma ! Nicola Ursu era Horea.
salut,
incercand sa documentez o iesire in america de sud (bolivia / peru / brazilia) ti-am citit posturile ref. la amazon si vreau sa-mi dai un sfat, ce-ai alege pt. 4-5 zile de amazon/jungla, ca doar atatea ne mai raman pe finalul excursiei?
suntem 3 pers. oarecum umblate si fara retineri la aventura sau efort. multumesc
@ adevaratul horea – multzam pentru lamurire – da’ de ce ai postat-o aici? Sunt putintel melamurit…
@ als – ti-am raspuns pe email – dar nedumerirea e valabila si-n cazul tau: de ce sa postezi intrebarea cu amazonul aici?!?
hei, ai doua bloguri?? si pe cel cu adevarat fain il tii ascuns 🙂
pe deasupra, ai mai si fost la distanta de vreo doua cladiri de mine vinerea trecuta
sunt curios, care biblioteca din Princeton ti-a placut asa mult? sper ca nu chestia cea noua de Frank Gehry
salut! mai, ti-am descoperit postarea din intamplare – a fost facuta under ‘profile’ (noroc ca site-urile astea-s suficient de inteligente:)) Zi-mi mai multe despre tine pe email, ca duoa ultimele discutii cu Mihnea am asa, ca un feeling, ca am mai avea de povestit:)
Te rog mult sa ierti postarea asta ca nuca in perete, dar ma gandeam ca poate imi oferi o luminita in cautarea-mi: trebuie sa scriu un eseu pornind de la un un citat din Martin Luther King si nu stiu… Mi-ai pute arecomanda un loc unde sa merg sa caut si sa ma documentez? In cyberspace, desigur… Or poate esti tu apropiat de un anume citat si mi-l spui:)
Buna ziua,
Numele meu este Victoria Stoiciu, sunt colaborator ocazional al revistei Dilema Veche si am fost placut surprinsa sa constat nu doar ca ati citit ultimul meu articol din DV despre alegerile din Republica Moldova, dar ca ati si citat cate ceva din el in editorialul dvs. de azi din Cotidianul (ma refer la incidentul cu mica „revolta” din vama moldoveneasca). Ce m-a uimit a fost faptul ca nu ati facut nici o referire la sursa din care provenea informatia respectiva, or ma indoiesc ca ne aflam ambii in acelasi autocar pentru a fi fost martori la fata locului, la fel cum sunt convinsa ca incidentul respectiv nu a devenit nici pe departe un fapt de notorietate publica, incat sa nu mai conteze cine a relatat primul despre acesta. In articolele mele inteleg, ca regula, sa citez sursa oricarei informatii utilizate, pentru ca asa mi se pare onest si corect si sunt convinsa ca si dvs. impartasiti aceleasi principii, de accea sper ca in editorialul de astazi a fost vorba de o simpla omisiune sau neatentie.
In rest, ma bucur sincer pentru orice articol care re-aduce in atentie opiniei publice subiectul Moldova.
Va multumesc pentru intelegere.
Victoria
P.S. Nu am gasit nici o adresa de e-mail, de aceea am folosit blog-ul, oricum comentariile nu se posteaza automat din cate stiu.
Buna ziua.
Va scriu fiind interesat de posibilitatea plasarii unui link pe blog-ul dumneavoastra, in zona din dreapta sau in alta parte.
Avem un buget la dispozitie pentru acest tip de promovare web si ne intereseaza plasarea unui link text pe prima pagina a site-ului dumneavoastra pe o perioada de cel putin 6 luni.
Este important ca link-ul sa fie natural, fara nofollow si nu dorim (inca) banner, ci doar link textual.
Va multumesc si astept raspunsul dumneavoastra.
Cu stima,
Costel Girneata
eu nu vreau sa comentez ci doar sa dau de TINEEEEE!!!!!
si eu as vrea sa dau de dumneavoastra. Imi puteti da un bip pe mail? 🙂 Va dau eu mail inapoi, odata ce stiu adresa dvs. Multumesc 🙂
Desigur ca ar fi ok sa stim cine e OMUL din spatele cuvintelor,numele imi suna cunoscut,dar chiar nu stiu de unde.
Oricum,fii binecuvintat!
Stiu ca a trecut de mult febra cu rezultatele de la BACALAUREAT, dar mie inca imi vine greu sa accept ca mai putin de jumatate din elevi au promovat examenul. Cine e de vina?! (cui ii pasa, vorba cantecului:”Pay no mind to the youths/Cause it’s not like the future depends on it”)
Eu vreau sa le ofer o alternativa liceenilor, studentilor, masteranzilor etc – o sursa de informatii, cred eu mai utila decat biblioteca liceului sau a facultatii, actuale, absolut GRATUIT si la indemana oricui, pentru ca cei pasionati de informatica (sau cei care vor sa se initieze in ale programarii) sa invete limbajul Java si nu numai, din confortul casei:
http://siliconvalleyplayer.blogspot.com/
P.S.: din experienta proprie pot sa va spun ca diploma de licenta/masterat este doar o “garantie” pentru potentialii angajatori – cea mai folosita intrebare la interviuri fiind “Ce stii sa faci?”. Si daca pentru a ne satisface placerile avem nevoie de bani, acest blog vrea sa va invete sa dezvoltati aplicatii pentru Android si iOS pe care sa le puteti vinde pe Android Market si pe AppStore.
PPS: Desi suna a spam, intentia mea nu e asta – am plecat de la ideea sa am cat mai multe resurse, informatii intr-un singur loc si daca mie imi sunt utile (sunt chemat la interviuri pe Java si ma descurc acceptabil la teste, pentru nivelul la care am ajuns cu invatatul) ma gandesc ca ar trebui sa profite cat mai multi tineri de ele, pentru ca majoritatea sunt informatii din cele mai bune surse pe care le poti gasi pe www.
Buna seara. Am citit un articol numit dor de Romania. As dori sa vedeti ca va puteti bucura: http://picasaweb.google.com/pr.gifted.edu/ La Centrul Gifted Education se petrece minunatia = este un proiect pentru copiii cu abiltiati inalte. Sa va bucurati cat traiti, caci viata merita traita in Bucurie, Veselie si Inima curata! Ika
… articolul Dor de Romania NU imi apartine, dar multumesc pentru link.
Buna,
Am gasit acest blog cautand pe Google „Alin Fumurescu”.
Am cautat deoarece vreau sa verific daca textul care apare aici (click!) este scris de dumneavoastra. Este ?
Multumesc anticipat pentru raspuns. 🙂
… nu, nu este. A fost publicat initial in Dilema Veche si-i apartine unei romance care traieste in Germania. Eu doar l-am preluat pe Voxpublica, precizand din capul locului ca NU sunt autorul, dar pe internet continua sa circule sub semnatura mea.
I am really grateful to the owner of this site who has shared
this wonderful post at at this time.
Domnule Fumurescu,
Trebuie să vă fac un reproș.
Eu circul destul de mult pe “net” (adică nu pe “brut”, pe caldarâm) și totuși nu mă întâlnisem cu Dv. Dar zilele trecute, stând de vorbă cu un prieten, acesta mi-a atras atenția că este unul, Fumurescu, ale cărui păreri s-ar putea să mă intereseze.
Deși eram destul de grăbit (aveam multe treburi de făcut), l-am căutat și, în loc să îl las în pace după câteva minute, am citit ce a scris el, în mai multe locuri, mai bine de o oră.
În felul acesta mi-ați dat tot programul peste cap. E drept că și eu sunt vinovat – mi-a plăcut ce am citit și m-am lăsat pradă acestei plăceri. Recunosc partea mea de vină – este o slăbiciune a mea (mă las pradă plăcerii) dar este și vina Dv. că ați pus momeala în drum.
Acuma, că m-am dedulcit, vă rog să mai puneți momeli – poate se mai înmulțesc victimele ca să mă simt răzbunat.
Aferim !
Păstorel
Guilty as charged!:)
A sin confessed is half forgiven.
P.
🙂