Archive for the ‘Uncategorized’ Category

…chiar dacă e un lucru acceptat axiomatic: „Interesul poartă fesul”. Scurt, rimat și la obiect. Orice român va înțelege din această zicală că, în pofida aparențelor înșelătoare, cu parfum oriental („fesul” – vorba ceea, „n-am găsit altă rimă”), omul se lasă întotdeauna ghidat de interesul personal. În engleză, asta s-ar numi „self-interest” și e considerat motorul capitalismului. […]


…pentru că mai degrabă devenim atenți cînd ne trage de mînecă vreo cunoștință ocazională decît atunci cînd o face istoria imediată. S-ar zice că-n tot românul zace un mic Mao Zedong care, întrebat ce părere are despre Revoluția Franceză, a răspuns fără să clipească: „E prea devreme ca să mă pot pronunța”. Și noi sîntem […]


… te porti ca romanii. Happy Halloween! P.S. Home made all, with a Transylvanian touch 🙂


…deși, de această dată, încerc să mă abțin de la speculații pe tema diferențelor dintre gîndirea într-o limbă lipsită de genuri (engleza, bunăoară) și una în care substantivele sînt feminine, masculine sau neutre. Cum e să trebuiască să-i spui lupoaicei „she-wolf” („ea-lup”), pentru că te constrînge limba? Cu tot riscul de-a fi acuzat de „sexisme” desuete, mie, […]


…pentru că minunile, la fel precum nenorocirile, fac parte dintr-o categorie aparte. Ne petrecem majoritatea vieților navigînd, după puteri, printre evenimente mai bune sau mai rele, dar evenimente nu tocmai întîmplătoare. Dacă, bunăoară, dintr-un motiv sau altul, ai tras mîța de coadă și-ai picat la admiterea de la Medicină, nu e o fericire, dar nici […]


…pentru că întrebarea a început să mă bîntuie încă de cînd l-am cunoscut pe regretatul Marcel Petrișor și-am început să înțeleg cine au fost și prin ce-au trecut deținuții politici: faptul că, dacă scăpau miraculos cu viață din pușcărie, urmau doar să intre într-o temniță mai mare, numită Republica Socialistă România, cu frontiere strașnic păzite, […]


…pentru că, spre deosebire de Istoria cu majusculă, faimoasă pentru ironiile ei, istoriile personale tind să fie mai puțin ironice și mai mult jucăușe. Vestea morții Reginei Elisabeta a II-a m-a prins la New Orleans, la un institut de pe lîngă Tulane University. În urmă cu exact zece ani mă aflam tot la Tulane University, […]


…pentru că e vară, e soare, așa că e aproape inevitabil să petrecem mai mult sau mai puțin timp pe terasa vreunui birt. Dar cum? Cum îl petrecem? Cum ne petrecem? Ați văzut că la orice birt demn de acest nume personalul aleargă de colo-colo atît de repede încît, dacă încerci să-l urmărești, începe să […]


… acolo am lasat, ceru-albastru si copilaria mea! 🙂 Pentru „necunoscatori” (a se citi tineri), era un cantecel de Mihai Constntinescu: Glumesc, desigur. Dar cititorii (foarte) fideli ai acestui blog isi vor mai fi amintind ca acum zece ani, am fost visiting professor la Tulane, New Orleans. Soarta a vrut sa ma intorc anul acesta […]


…și-atunci, cu tot riscul de-a fi acuzat de paralelisme desuete, îndrăznesc să folosesc încă o dată comparația om – națiune. Dacă pînă și Hobbes, „tătucul” liberalismului clasic, nu se putea abține de la folosirea metaforei „corpului politic” (întorcînd-o pe dos, ce-i drept, dar asta ar fi o altă poveste), poate că asemănările dintre oameni și națiuni merită explorate […]