Archive for the ‘Uncategorized’ Category

…e ca la Zen sau ca la mersul be bicicleta, daca preferati o imagine mai banala: cand te inclini la stanga, nu reactionezi cum „iti vine” – adica la dreapta – ci, dimpotriva, tot la stanga. Va mai amintiti?:) Lumea asa cum o stim (sa-i zicem occidentala, desi generalizarea ucide nuantele deloc neglijabile) s-a obraznicit. […]


…multe nu ar mai fi de adaugat. In afara, poate, de faptul ca textul a fost preluat dintr-o cuvantare tinuta in 1956. Ca precizare, pentru Strauss cultura insemna ‘nurture the nature’. Atat ‘Atena’ (filosofia) cat si ‘Ierusalimul’ (credinta) nu lasa omul „de capul lui” ci ii intorc privirea spre un orizont anume. Nu orice zboara […]


…in cazul in care ati ratat acum vreo doua zile textul lui Ioan Grosan din Ziua. Eu, unul, ca „posesor” (asa s-o zice?) de doua bloguri (!) m-am simtit usurel rusinat. Bine le zice, nu credeti? „Orgoliu imens si masochism marunt…” tare mi-e teama ca are dreptate:) Din cand in cand simpaticele mele colege de […]


La recent incheiatul summit de la Bruxelles, premierul Ungariei, Ferenc Gyurcsani, a avertizat pe un ton sumbru: “Nu trebuie sa permitem aparitia unei noi Cortine de Fier care sa imparta Europa in doua. La inceputul anilor ’90 am reunificat Europa. Acum suntem in fata altei provocari: sa unificam Europa in termini economic si financiari.” Majoritatea […]


…iata o intrebare cat se poate de serioasa, intr-o invelitoare cat se poate de sugubeatza. DISCLAIMER: Ma grabesc sa adaug ca am prieteni cu si fara copii, o sora fara copii, cunostiinte si/sau prieteni cu prunci facuti mai devreme sau mai tarziu – ultimul s-a nascut ieri – dintr-o casnicie sau mai multe, ba chiar […]


…sau „Io, Valeria Seciu si Princeton” – luati-o cum vreti. Ma tot intreb pana unde se intinde ‘sufrageria’ blogului astuia. Uneori ma tem ca e usurel perversa – un soi de cip in pasaport care nu e diabolic pentru ca nu e ‘666’ ci tocmai pentru ca, evident, nu e. „Cea mai mare viclenie a […]


A fost odata, ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar povesti, o lume in care basmele isi aveau rostul lor. Se spuneau pe un ton sfatos si se ascultau cu sufletul la gura. De aceea se mai ascultau si cu gura cascata – pentru a face loc sufletului. Vremea aceea a apus. Ne-am inchis […]


…de ce ti-e frica, nu scapi. Mi-a fost frica de la bun inceput ca nu voi avea timp sa ma ocup pe indelete de blogul asta (si de celalalt) si, uite, n-am. Un blog creeaza obligatii. E ca si cum ai invita oamenii la tine-acasa si doua dati din trei cand suna la usa, nu […]


…daca v-am promis, ma tin de cuvant. Enjoy!            


…asta ar fi un fel poetic de a adresa o intrebare banala: ce faci cand ai prea multe pe cap? Bunaoara, doi caini… pe langa trei copii (voyons, nu ca incap aici termeni de comparatie). Raspuns: iti mai iei unul! Atat de mult au insistat astia micii (daca o numar si pe Ana la capitolul […]