… mda, im dau seama cat de tare sar calul, da’ ingaduiti-mi si mie sa-l sar, macar la rastimpuri. Ceva, undeva, candva, am facut bine: am facut-o pe Ana, si pe Andrei si pe Alec – in ordinea asta. Nu, Ana nu va citi acest text – ea nu „ma citeste”, asa, din principiu, si […]

… mai exact, la terminarea semestrului. Atunci cand oamenii aia, baieti si fete aflati la varsta de cumpana, varsta la care pot s-o ia spre bal sau spre spital, dupa ce si-au dat si ultimul examen si nimic nu se mai poate intampla, vin si-ti strang mana (baietii) sau doar iti zambesc (fetele) si-ti spun […]

… ar fi zis Alexandre Dumas – tatal, intrebat care ii e contributia la succesul piesei Demimonde, a lui Alexandre Dumas – fiul. Cine sunt eu sa ma pun cu Alexandre Dumas? Asa ca nici nu voi ca sa ma laud, nici ca voi sa va-nspaimant, dar … …. primim o scrisoare de la Northwestern […]

…stiu – imi gasesc mereu scuze pentru neglijarea « blogului de casa ». De asta data, insa, cei care imi urmaresc interventiile si pe Voxpublica sau pe Contributors vor fi observat ca n-a fost vorba de nici o discriminare intre public si privat. Practic, de o buna bucata vreme n-am mai scris nicaieri. Adica am scris, dar […]

… astea-s riscurile cand ai blog „de casa” : te trezesti, fara sa vrei, prins in dilema gospodinei. Ai de gestionat o sufragerie si o caruta de oaspeti. Cum sa faci sa-i lasi la baie, fara sa-si arunce ochii in dormitor? Cu ce sa-i servesti, in afara de chiseaua cu dulceata si paharul cu apa […]

… si stiam. Dupa cum spuneam inainte chiar de a parasi Bloomingtonul, stiam ca am a le care pe toate cu mine – y compris barca. Ceea ce n-am putut sa-mi imaginez insa in ruptul capului (si al spatelui si al altor catorva muschi – deltoizi, bicepsi, tricepsi si mai stiu eu ce) a fost […]

… si s-au dezgehtat lacurile de la frontiera canadiana. De asta data, voi avea o scuza bine intemeiata pentru a lipsi de pe blog: nu voi/vom avea contact cu lumea pentru o saptamana. Ce-i drept, puteam sa inchiriem un telefon prin satelit, dar ce farmec ar fi avut? Mergem pentru vreo saptamana pe Boundary Waters […]

… io-te paradoxul: de cand ma stiu, m-a orpilat  si fascinat mica burghezie. Ca era o mica burghezie si-n comunism, sa nu ne ascundem dupa degete – si familia mea, la scara Bradului, facea parte. Avea farmecul ei, ca si Kaa – sarpele din Cartile Junglei, daca va mai amintiti. Asa ca am plecat de-acasa […]

…si parca niciodata aceste „eterne” puncte-puncte nu s-au potrivit mai bine. In fapt, n-a fost vorba de nici un trandafir si de nici o dimineata. De trandafiri, petunii, crini si ce-or mai fi, are grija Ancuta. Si tot ea are grija, impreuna cu Alec, si de dimineti. Dar in Citadela lui St. Exupery – una […]

…stiu – sunt din nou vinovat de pacatul de a nu mai fi scris de multisor pe blogul „de casa” (in fine, si de asta). Intru scuza mea (mereu imi gasesc scuze, stiu si asta), am avut o perioada in care am stat ca pe ghimpi, sa vad incotro o apuca (inca o data) viata […]