… eu sunt autorul autorului!
… ar fi zis Alexandre Dumas – tatal, intrebat care ii e contributia la succesul piesei Demimonde, a lui Alexandre Dumas – fiul.
Cine sunt eu sa ma pun cu Alexandre Dumas? Asa ca nici nu voi ca sa ma laud, nici ca voi sa va-nspaimant, dar …
…. primim o scrisoare de la Northwestern University. [Nota: Pentru necunoscatori, Northwestern e o universitate de Ivy League, pe-acolo, cu alde Harvard, Princeton, Duke, etc.] In scrisoare e vorba de Alec. Alec are o suvita de par blond-blond pe tampla. E insemnat, cum s-ar zice, de cand s-a nascut. De anul acesta, Alec e intr-un program de Advanced Learning pentru copii … mai avansati :). Nu pare, insa, sa il solicite cu asupra de masura, dat fiind ca temele de casa si le face tot la intoarcerea de la scoala, pe autobuz. In fine, scrisoarea ne informa ca, in urma rezultatelor obtinute la un test national (ISTEP), Alec se califica sa dea in acest an … SAT-ul. [Nota: SAT-ul e, sa zicem, echivalentul bacalaureatului in Romania – un test la toate materiile de baza – engleza, matematica, stiinte sociale, stiinte. In cea mai mare masura, pe baza rezultatelor esti acceptat la diferite colegii/universitati, primesti bursa, etc. Diferenta e ca se poate da de mai multe ori, intre clasele a XI-a si a XII-a .]
Ca sa folosesc propria lor metafora, daca ai un liniar de doi metri, ii poti masura cu exactitate pe toti aia sub doi metri, dar pentru cei peste nu mai poti spune decat ca sunt peste, nu si cu cat, sau in ce fel. Or, cei de la Northwestern University au un program in care sa-i evalueze mai exact pe cei care au rezultate mai bune decat 92% dintre toti copiii de varsta lor din SUA, pentru a putea vedea cu cat sunt mai buni decat restul, la ce materii, unde ar trebui incurajati, ce programe speciale exista pentru ei, s.a.m.d.. In ultima instanta, pot chiar intra la universitate inainte de terminarea liceului.
Alec e in clasa a saptea.
N-or fi copiii americani ai mai destepti din lume, dar sa te incadrezi la „dincolo de masuratorile noastre” e, pentru mine, destul de satisfacator 🙂
O singura problema avem: Alec nu vrea sa mearga la colegiu. El vrea sa se faca … chef. Bucatar, adicatelea. Si vrea sa mai creasca gaini. Cred c-am gresit cand i-am dat de citit Confesiunile lui Marc Aurelius, acu’ vreun an-doi. Le-a luat in serios. Vrea doar sa-si ingrijeasca gradina si sa-si tunda trandafirii.
Filed under: Uncategorized | 8 Comments
bravo și felicitări lui Alec – și autorului autorului, Fumi! 🙂 dacă mi-e să spun ceva, aș zice doar că Marc Aureliu și Alec au dreptate. până la urmă, după ce faci o grămadă de chestii, după ce-ți demonstrezi ție și celorlalți unde poți ajunge, tot grădina și trandafirii sunt de bază…
… da, dar as prefera „dupa” 🙂 Poate sunt eu de moda veche, da’ Brancusi de aia imi si place: Ca a „facut” Pasarea Maiastra dupa ce a aratat ca poate face si Ecorchee-ul. Altminteri, cu totul totului de acord. Tot gradina si trandafirii sunt „de baza”.
Oricine ar fi acest Alec… BRAVO lui.
Nu cumva, totusi, are ceva sange de bradean, tata care mai il poarta prin munti, pe ape…etc ?
Cu sigurantza Alec o sa mearga si la o Universitate. Deocamdata mai merita sa se bucure de ceea ce are aproape si de ceea ce ii place mai mult.
Are vreme sa devina „om serios”…
@ Samanu – repet: „eu” sunt autorul autorului :)))
Felicitari lui Alec….si felicitari pentru Alec…
@ Tinca – Saru’mana
Bravo. Lui, voua, dascalilor, sistemului de invatamant. Sunt foarte, foarte mandra de ei, de toti trei.
Eu eram, mai sus, scuze. M-a inselat pc-ul …