Archive for Noiembrie, 2008

…am sarbatorit Thanksgiving-ul. Imi place sarbatoarea asta – e cinstita; e despre „fiitul” impreuna. Imi place si numele – „dam multumire lui Dumnezeu”. Oricum nu ne (prea) mai inchinam inainte de masa, am uitat sa multumim ca mai avem ce manca, ca ne trezim dimineata si chestii din astea care odinioara intrau in firescul cotidian…Asa […]


…Vasile

23Noi08

…noaptea trecuta mi-am petrecut-o alergand dupa Vasile, vorbind cu politia, s.a.m.d. Pentru necunoscatori, Vasile (Max, dupa numele american, ca nu poti confuza nici medicii veterinari) e unul dintre cei doi caini ai nostri. Al doilea e Lili. Avem, cum s-ar zice, un „baiat si-o fata”. Ce-si poate dori cineva mai mult? Nu stiu, ca eu […]


…azi m-am lasat induplecat de baieti si am facut primul foc din toamna/iarna asta. E mai mult decat interesant felul in care se schimba dinamica familiala o data cu focul. Televizoarele si computerele se sting, astia micii si aia marii inceteaza sa ma urle unii la altii, toata lumea sta si se uita … la […]


…imi cer scuze tuturor celorlalti competitori (myself y compris), dar pe filiera Bucuresti-Bloomington-Cluj si retur – traiasca web-ul! – printr-un melanj de idei si sexe – Razvan (sa traiesti!) + licurici – a iesit ceea ce cred c-ar trebui sa devina urarea oricarui deschizator de blog: „sa fii blogoslovit!” Mai am o singura nelamurire: ar fi […]


…astazi Mihnea a intrat si el in blogosfera (il gasiti in blogroll-ul alaturat). Pentru cine nu-l cunoaste, a fost redactor sef la Cotidianul si cel care, in buna masura, a schimbat fata ziarului. De cunoscut, insa, ne cunoastem hat, de multisor: am lucrat impreuna la NU, la Ziua de Nord Vest, la Ziarul de Cluj […]


…in ea traiesc tigrii si pantere:) Asta era unul dintre multele cantecele ale copilariei mele – gresite de la un capat la altul, precum cel cu „taratata goarnele au sunat, taratata si-ntr-un glas au cantat: multumim din inima partidului!”… etc. [Nota: pe asta il cantam la Nisa cand ne imbatam – simpatica perioada de la […]


…de trei ori pe zi m-as duce… Nu-s’ insa cum se face dar „mandrutele” noastre, indiferent de sex sau de „continut” au ramas precum cele de pe vremea imperiului Austro-Ungar. Sunt intotdeauna „mai departe” si, de cele mai multe ori, nu poti merge nici daca „ai carte” sau are cine ti-o face. „Mandruta” mea in […]