…in seara asta, mama, lumea e a mea…
26apr.09
… in fine, nu e o lume douazeci de ani, e doar una de saptesprezece, dar e seara Anei. Fiica noastra termina liceul. Are prom-ul tonight: coafor, rochii, tipete, nervi, telefonul de la miezul noptii, tot tacamul. Abia acum inteleg ce greu e sa „le dai drumul”. In teorie e usor. In practica, insa, ceva din tine moare incet. Asa merg lucrurile, stiu – teoretic. Practic insa, asta ma ajuta foarte putin.
Am reusit, pe fuga, sa-i fac o fotografie. Daca reusesc, o si postez.
Filed under: Uncategorized | 19 Comments
Aveam un coleg de facultate care spunea ca trebuie sa incepi sa le dai drumul copiilor, incet-incet, chiar de cand au aparut pe lume.
Eu inca nu stiu cum e. Pot doar sa-i urez fiicei tale sa aiba o viata frumoasa.
şi o venit băiatu’ cu floare de-aia de pus pe mână? şi le-ai făcut poze la plecare cu lacrimi în ochi? 😀
ps. asta-i fata lu’ mama, nu lu’ tata. seamănă cu ancuţa ca două picături de apă. să-ţi trăiască!
ps2. faină rochia. 🙂
Felicitari pentru fata si parinti! Pare o incercare pentru toata lumea!
Tinca
Foarte faina domnisoara, cu o rochie minunata!
Te inteleg perfect 🙂
…domnisoara e frumusica – zic io – da’ poate-s subiectiv:) Cu rochia, insa, Houston – we have a problem!:) A avut de ales intre asta si una deux-pieces (asa se scrie?) cu un soi de corset. Eu, am militat pentru cealalta. N-am invins.
Am avut, insa, ca de atatea ori – ca, de cate ori tre’ sa mai am?:) – Dovada? A dansat (afirmativ) cu fetele toata noaptea… Asa rusine in familia noastra nu s-a mai pomenit – shhh! – nu-i spuneti!:)
Serios, acum, ca nu tin blogul asta de pomana – doar pentru a-mi defila piticii – ca un tata de fata sunt „rupt” ca Ioan Voda Cel Cumplit intre doua tendinte opuse: prima e, de buna seama, sa fie cuminte cat mai mult timp, a doua, da’ de ce n-o baga nimeni in seama?:)
Alin, privesc cu oarecare detasare autoimpusa problema ta, fiindca fiica-mea are abia 4 ani. Inca ma are pe mine Univers (si pe nevasta-mea), desi au aparut deja faze in care vrea sa-si afirme independenta – de exemplu, cand nu-i convine rochita pe care o primeste dimineata, pt gradinita, si atunci sunt in mare incurcatura: daca alege sa se imbrace aiurea? Atunci telefonez repede si nevasta-mea ma linisteste cand ii spun ce imbraca fata. Cum va fi cand va implini zece ani, paispe ani, 17 sau 20 il tin inca departe, sa ma crut 😉
Revenind la fata ta, te felicit!
nu rochia e de vină. 😀 eu zic că ea e distantă, serioasă şi, probabil, mai deşteaptă decât mulţi dintre colegii ei, şi de-aia le e frică la băieţi de ea. la vârsta asta, nu e o provocare pentru masculi să o cucerească. vor totul repede şi pe tavă, ca să bifeze la palmares. las’ că la facultate se schimbă situaţia. trust me. 🙂
Fumi , scriu din perspectiva mamei unei baiat de 19 ani. La primul chef cu clasa , intr-a opta ,chef cu pantaloni cu dunga si camasa , l-am intrebat cum a fost si raspunsul a fost :-foarte fain , atita am ris .-Si dansul ? -Au dansat doar fetele , noi baietii am jucat mita pe coridor , ca nu mai era nimeni in scoala si asa bine ne-am distrat .
Acum doi ani , in Germania , deja , la sfirsitul ciclului inferior la gymnasium , clasa 10-a adica, scoala a organizat Bal . Cind zic organizat , I mean it. Curs de dans de societate(wiener walzer , slow , foxtrot..) sase luni inainte , pe perechi .Parintii au avut si ei o sedinta la care am fost aliniati si invatati sa schitam niste pasi .Baietii au luat fetele de acasa( buchetul de flori a intrat in programul anuntat de maestrul de ceremonii) . Subiectii balului au dansat dupa program , insa in pauze cind pe ring putea dansa oricine , eram numai noi parintii si profesorii.Subiectii erau pe holuri la tigari clandestine sau in mici gasti de baieti separati de fete . Cu greu, prin santaj l-am facut pe fiu-meu sa danseze macar cu mine,o singura data. A zis ca dupa ce, c-a trebuit sa faca cursul asta de dans, acuma ar fi si culmea sa mai si rida ceilalti de el, ca danseaza inafara programului , adica ar insemna ca i-a facut placere si stim noi cine face dansuri de societate .Asa ca nu numai ca le e frica de fete , le e frica si de ceilalti baieti.
@calinhera – mai asteapta vreo zece ani si-atunci sa vorbim de detasare autoimpusa:)
@ licurici & monica – multzam, m-ati mai linistit:) Ceea ce – cred – ma deruteaza mai tare e ca in linii mari, la fire seamana cu mine – or eu eram mai „stiurlubatic” la varsta asta, ca sa folosesc un eufemism:)
Pai in linii mari seamana cu tine. In linii mici… e fata, deci de aici si diferenta :-))
Bravo! Ana e tare (salutari!). Asta e ” a dress of choice”, pentru o fata care a ales cum sa paseasca in lume (adica asa e acum lumea pentru ea). E vreme de deux (sau mono) pieces mai incolo 🙂 Sa traiti mult si fericiti!
@ all – mutzam – poate va mai pun o fotografie:)))
Felicitări Anei! Arată minunat. Are stîngăcia copilului luat prin surprindere de propria înălţime. Dă-i cîte una peste spate să şi-l îndrepte. Pe semne că un evantai sau o gentuţă îi vor mai tempera tracul. Nu prea se vede bine în poză (uşor supraexpusă) dar ai putea s-o laşi să se fardeze ceva mai pronunţat. Nu-ţi fie teamă! Din fard nu rămîne însărcinată. Doar să-i spui să fie atentă la pleoapa de jos, să-şi tragă conturul pe cant, printre gene, nu pe sub ele (eroare frecventă la tinere). Apoi, cred că un ruj ceva mai viu, şi o floare, aşa, de accent, ar aranja-o. Repet, nu pot trage o concluzie doar văzînd poza pe monitorul ăsta, ce stă să-şi dea duhul. Şi, în general, opinia mea o poţi ignora. De fapt, sunt invidios. N-am ştiut niciodată să fac fete. Cînd le prind pe nepoatele Misei le smotocesc de le merg fulgii, apoi le las să-mi studieze fizicul (nu tot), să-mi ţesale cu palmele părul de pe burtă, să-mi tragă palme, să-mi bage degetele în urechi. „Mari-ojichan are ochii albaştri. Parcă ar fi străin. ”
Succes în continuare!
Marius , delicios comentariu!
Habar n-ai tu ce nasol e conturul pe cantul pleoapei inferioare (ok, is proasta , cum ar putea fi pe cea superioara?).Mai bine rimel!
@ marius si monica – m-ati pierdut la faza cu, pardon, cantul pleoapei:). Monica, or eu m-am tampit, da-mi pare ca avem pleoape superioare – din ele clipim, nu?:) Just wondering.
Alin , sigur ca avem pleoapa superioara .
Fii atent: in general pleoapele se creioneaza inafara liniei de insertie a genelor,insa cea de jos se poate creiona si in interior , pe cantul interior, adica(deja imi vine sa rid , precis este o denumire anatomica, stii tu, cum este cite una pentru orice flesculet din corp , doar ca eu nu mi-o amintesc) . Ceea ce, uneori, arata interesant . Doar ca senzatia e destul de neplacuta .In schimb incearca tu sa te dai cu dermatograf pe cantul pleoapei superioare ; cred ca mai bine ai mai incerca odata o moarte clinica cu venin de broasca ( apropos , am citit acum multi ani si cu greu o carte a lui Castaneda, Amazonul tau e insa mult mai interesant, sper sa mai tina mult si bine , fiindca tare-mi place ) .
Sper ca aceste noi informatii sa-ti dea o noua perspectiva in viata .
Cred că termenul de pleoapă e pe deplin justificat, ţinînd seama că organele cu pricina se mişcă şi vin în întîmpinarea pleoapelor superioare atunci cînd clipim. Cu alte cuvinte, au gene, muşchi, mucoasă, şi mai sunt şi inervate. Şi senzitiv, şi motor. E drept, cursa lor are mai puţini radiani. Dar asta nu le descalifică. Dacă pleoapele ar fi numai superioare, nu ne-am putea miji ochii. Am avea nevoie de emoticoane pentru a reda expresii faciale imposibil de configurat altminteri. 🙂
uau, nu-mi vine sa cred
Foarte draguta poza, imi place mult culoarea rohiei, i se potriveste de minune domnisoarei 🙂 Uff, ce pacat ca nu mai am si eu 18 ani.