… unde, vorba poetului, gusta omul viata mai din plin. (V-am zis ca ne apropiem incet de miezul placerilor.) Cand calatoresc, prin „strada ingusta” nu inteleg aceea cu „femei cochete si cu ghete incaltate cel putin” – ba dimpotriva. Femei „cochete si incaltate” gasesti mai degraba in punctele de maxim interes turistic, acolo unde se imbulzeste tot vizitatorul, de multe ori intr-o turma ghidata de un personaj care tine-n sus o umbrela sau un bat c-o esarfa colorata, sa nu i se rataceasca grupul. Ca la Fantana Trevi, bunaoara, care, fotografiata din directia opusa, demonstreaza din plin fenomenul bulucelii.

Nu, multumesc. Prin „strada-ngusta” inteleg deopotriva strada pur si simplu ingusta, uneori intra-atat de ingusta incat de multe ori ii poti atinge ambele laturi cu bratele intinse …

… dar si zonele nefrecventate de turisti, acolo unde in Roma sau Venetia nu e nici o inghesuiala. Piatetele pustii (sau aproape), strazile aproape goale, scarile pe care de-abia isi mai trage sufletul vreun localnic, canalele de-a lungul carora, cat vezi cu ochii, nu mai esti decat tu si vreo pisica lesinata de caldura, insotita de vreun localnic.

Si, ca tot veni vorba despre localnici, atat la Roma cat si la Venetia am avut norocul sa stau nu la hotel, ci in apartamentele inchiriate ale unor localnici. Aviz amatorilor: asa impusti mai multi de iepuri dintr-o lovitura. Pe de o parte, te bucuri de confortul unui hotel (in primul rand aer conditionat si internet), pe de alta, ai macar o idee despre cum traiesc localnicii care s-au saturat de turisti, mananci (si bei) in restaurantele lor,ieftin si bine, ajungi sa-ti faci o idee mai ne-turistica, s.a.m.d..

Bafta! – vorba tavernei 🙂

La Venetia, bunaoara, am stat pe o straduta cat se poate de ingusta, la propriu, aflata la intrarea in Vechiul Gheto (pentru curiosi, termenul „gheto” de aici vine; poate apuc sa dezvolt subiectul). Aici oamenii isi intind rufele la soare pe fereastra, batraneii evrei inca isi mai scot scaunele in fata casei si mai stau la taclale, etc.

Aici pisicile inca mai stau tolanite pe scaune de paie si cainii ies la geam, la etajul intai, sa se uite la lume si sa latre la pasarele.

Sincer, mi-a fost frica pentru cainii aia, pe jumatate iesiti de pe usa/fereastra. Nu care cumva, purtati de veun val de entuziasm, sa tasneasca, prabusindu-se pe caldaram. Dar nu. M-am agitat de pomana. Stiau si ei ce inseamna strada-ngusta.

(Va urma)