… despre trandafiri si unghii
Motto: „What makes the desert beautiful is that somewhere it hides a well.”
Read more at http://www.brainyquote.com/quotes/authors/a/antoine_de_saintexupery.html#dJqCGMzx6YKcZOEA.99
Read more at http://www.brainyquote.com/quotes/authors/a/antoine_de_saintexupery.html#dJqCGMzx6YKcZOEA.99
… St Exupery, in Citadela, are un personaj – Geometrul. [Nota: Pentru necunoscatori – St Exupery e autorul meu preferat si omul pe care-l invidiez cu toata sinceritatea, din mai multe motive.] Ei bine, omul asta, cu toata logica lui rigida, isi tunde in fiecare dimineata trandafirii.
Da.
Geometrul isi tunde trandafirii si se bucura. Va dati seama? Nu va dati – spuneti drept. Nu vedeti nimic extraordinar in asta. Si nu vedeti pentru ca dumneavoastra – in fine marea majoritate – va tundeti, in fiece zi lasata de la Dumnezeu, trandafirii, chiar daca nu stiti. Cum zicea Platon, nu mai auzim muzica sferelor pentru ca o auzim tot timpul. Sau, daca vreti un exemplu mai mundan. aia de stau pe langa cascada Niagara (sau o cale ferata), nu mai aud zgomotul asurzitor al cascadei sau al trenurilor. Pentru dumneavoastra a nu-ti tunde trandafirii ar fi un soc. Ca vi-i tundeti tot timpul.
Pentru dumneavoastra e un reflex, un gest instinctiv printre atatea altele. Pentru geometru, nu. Cand geometrul isi tunde trandafirii stie foarte bine ce face – un efort spre normalitate. El, care traieste cu teoreme si formule, are nevoie de trandafirii din gradina. Are nevoie de gradina, Are nevoie de pamantul reavan, mirosind dupa ploaie.
Eu nu-s geometru. Dar pe mine m-a invatat Ancutza sa fac snitzele – si mi le fac duminica. Bat oul. pun pezmetul, fac snitzelul. Nu vor fi fiind ele vieneze. dar nici nu-s mai rele decat alea din Viena (le-am incercat anul trecut, merci Alinutza).
Eu n-am trandafiri, aici, sa-i tund. Dar am unghii. Si mi le tai o data pe saptamana.
Nu radeti, ca nu e de ras. Dupa ce stai singur cu anii, invartindu-te intr-un studiou de cativa metri patrati, daca ajungi sa te barbieresti si sa-ti tai unghiile esti inca in zona normalitatii.
Se cheama ca inca iti mai tunzi trandafirii.
Ma aude cineva?
PS „No single event can awaken within us a stranger totally unknown to us. To live is to be slowly born. It would be a bit too easy if we could go about borrowing ready-made souls.”
Filed under: Uncategorized | 1 Comment
blog de om 
Da, desigur. Daca vreti sa fiti auzit 🙂
Stau aproape de o gara mica. S-a-ntamplat sa-mi placa tocmai acolo. Un orasel nemtesc mic si pitoresc , cu strazi inguste si ingramadite , iar gara , asisderea . Dupa vreo luna n-am mai auzit trenul. Ma mai suparam doar pe bariera vesnic coborata. Asa ca teoria e cat se poate de corecta. Un stimul prelungit isi inhiba proprii receptori .Feed-back negativ.
Atunci, cat de singur esti , de fapt, cand incetezi sa mai percepi prezentele din apropierea ta ?
As spune ca singuratatea autoimpusa, nu e , de fapt , singuratate. Si nici anormala nu e. Te retragi undeva, din nevoia profunda doar de tine insuti , de drag de ganduri , de intelesuri si atunci …se-ntampla. Ceva te sustine, te izoleaza. Propriul creier. Asa e construit. Servant ( e drept , nu si pentru ignoranti ). Sa plonjezi in golul unui gand nesfarsit necesita antrenament, sinapse…instructie mentala. Concentrarea pe un proces anume inhiba activitatea altor centri cerebrali, care ar putea receptiona impulsuri perturbatoare .
„Poftiti in vagoane”…rasuna pierdut. Tacere. Master gandeste.
„La inceput”… a fost. Asa se spune, asa ni s-a transmis ( ma rog , una e sa auzi ceva si alta e sa redai corect in cuvinte). Sa tot fi fost, peste tot si toate, impunator, pregnant, sonor . Il vor fi auzit, cu siguranta, pe timpul acela proaspat nascut . Universul tot trebuie sa fi fost un sunet magnific . Astazi pare mut.
Atat ne vom fi invatat de mult cu el? Cu Sunetul ? Sa fi fost tot timpul aici ?
Uneori poate ca trebuie sa surzim cu adevarat o vreme , nu doar aparent, ca sa putem auzi din nou. Si sa ne bucuram de sunet . Feed-back 🙂 Receptorii astia…
Si cu iubirea e la fel. Te-departezi , te-apropii , dar pastrezi centrul . Asa e in lumea asta. Fericirea e o telenovela . Trebuie pauza intre episoade. Asta-i tot farmecul . Aici. Pe lumea asta sunt receptori . Le sar sigurantele cand ti-e mai drag 🙂
Numai sa te fereasca …Sunetul , sa nu ramana cu adevarat nimeni in jurul tau. Aceasta e adevarata singuratate. E singuratatea lui Isus pe cruce. Singur si Surd. O vreme, doar.
Ma auziti? Normal.