…scurta psihanaliza a manuitorului de gratare

02Mai11

…perioada 2000-2004 n-a fost tocmai ceea s-ar putea numi, „perioada roza” a vietii mele. Ba, daca asi fi vreun Picasso, as fi numit-o „perioada albastra”. Munceam noaptea, dimineata mergeam la scoala ca AI, dupa-amiaza, ca student. De dormit, dormeam pe apucate. Atunci am descoperit bucuria gratarului. Aveam un gratar micut, pe care il scoteam in weekend in  fata „blocului”, deschideam o bere si frigeam ceva, uitandu-ma la copaci (am fost suficient de norocosi pentru a avea peste drum de „casa” o adevarata padurice). Atat. Priveam copacii fosnind in lumina soarelui si totul era dintr-o data frumos. Am inteles atunci ce vrea sa spuna expresia „sa-ti speli privirea”. La rastimpuri mai trecea cate un vecin – majoritatea erau tot romani. Eram ca la tara: „Ce mai faci, vecine?„Iaca sed„. „Sezi si cugeti?” „Ba. Numai sed.” (Exagerez, de buna seama, insa foarte putin.) Vara, toti romanii ieseam la padure, tot la gratare. Va veti fi  imaginand ca, fiind doctoranzi (marea majoritate), discutiile capatau adancimi filosofice si culmi metafizice. Mi-e teama ca va trebui sa va dezamagesc. Ne uitam in foc, spuneam bancuri, hahaiam si trageam cu pusca. Eram o adunatura de doctoranzi redneci.

E lesne si la indemana sa razi de „grataristii de weekend”. Dar fara acele gratare de weekend (si fara pescuitul ocazional) nu cred ca as fi rezistat. Nici eu si, foarte probabil, nici altii. Unii iau Prozac sau Zoloft. Altii fac gratare.

Cand ne-am mutat la casa, invatasem lectia:  prima grija a fost sa ne luam un gratar mai Doamne-ajuta (de atunci am schimbat trei, ca sa va dati seama de uzura). Putine au fost de atunci sfarsiturile de saptamana care sa treaca fara „ceva la gratar”. De la legume si ciuperci la hamburgeri (ocazional chiar veggie – ihhh), de la gratare la frigarui si de aici la coaste afumate cu lemn de hickory (ce va fi fiind si asta n-am reusit sa aflu, dar da un miros dulceag).  Fiecare fel de carne – pui, porc, vita, miel – necesita temperaturi diferite si o atentie particularizata, dar nu detaliile tehnice ma intereseaza si nici macar gustul carnii. Ma intereseaza trairile manuitorului de gratare. (Nici o legatura cu piesa „Manuitorul de cadavre„?) Cu cat atentia e mai mare, cu atat, paradoxal, relaxarea e mai profunda. Asta e. Unii mediteaza pentru a se goli de ganduri, altii fac gratare.

Culmea indemanarii e sa faci, in acelasi timp, porc, vita, pui si miel). Teoretic, fiecare dintre cele trei se cuvin facute la temperaturi diferite, pentru perioade diferite de timp. Profesionistii, insa, pot face fata (si) acestor provocari. Cu cat mai mare provocarea, cu atat mai mari satisfactiile.

Astazi a plouat mocaneste mai toate ziua. Duminicile in care ploua mocaneste sunt depresante de felul lor, dar o combinatie de gratare mestesugit manuite (miel, vita si pui) o poate insenina. Am inchis ochii si mi-am imaginat caldura patrunzand fiecare bucata de carne cu intensitati diferite. Apoi i-am deschis si m-am uitat la copaci. M-am uitat cum creste iarba. M-am uitat la ploaie. In cele din urma am zambit.

Unii mediteaza pe flori de cires si gradini de pietre. Eu m-am surprins meditand pe niste gratare cat se poate de banale.

Anunțuri


8 Responses to “…scurta psihanaliza a manuitorului de gratare”

  1. 1 __Vali

    „Culmea indemanarii e sa faci, in acelasi timp, porc, vita, pui si miel). Teoretic, fiecare dintre cele trei se cuvin facute la temperaturi diferite, pentru perioade diferite de timp.”
    A-ti putea, va rog, sa elaborati? Niste referinte ceva, gen „Grilling For Dummies”.
    Pina acum dadeam vina pe gratar dar tocmai am cumparat un Weber Genesis si nu mai pot avea nici o scuza pentru rateuri asa ca tre’ sa invat si eu, in sfirsit, „stiinta” asta 😦

  2. 2 __Vali

    oops, „ati putea”

  3. 3 Monica

    Oh, imi amintesc de perioada in care imi omoram timpul privind o emisiune strict despre gratare. Mie mi se pare ca pe langa faza cu temperaturile, felurile&aromele de lemn care ajung carbuni pentru gratar mai trebuie luat in calcul si marinatul.

  4. 4 Emil

    Toata lumea vorbeste despre cum se FACE gratarul. Prea putini (adica zero) vorbesc despre partea cea mai importanta: mancatul. Oare de ce?

  5. 5 fumurescu

    @ _Vali – for Dummies, daca insisti 🙂 (desi poti gasi tone de sfaturi pe internet). Puiul si pestele se fac la temperatura mica (chiar minim) si se intorc relativ frecvent. Vita e cea mai complicata: se face la temperatura extrem de mare si foarte repede. Ideal ar trebui invartita o singura data – n-am reusit sa ma abtin s-o invart macar de doua ori:) Coastele, la minimum, vreme de vreo trei ore, le intorci cam la o ora, 45 de minute si le afumi si le „ungi” constant. Porcul e cel mai docil: il faci cum iti place, il ungi cum iti place, la temperatura mediu spre jos, in functie si de grosime. Restul e trial and error. Hope this helps 🙂
    @ Monica – marinatul, sigura ca da! (dar pentru asta iti trebuie nu doar timp ci si capacitate de anticipare; asa ca marinatul nu e pucntul meu forte.
    @ Emil – pentru ca mancatul intra la o cu totul alta placere decat facutul. Sa nu incurcam borcanele 🙂

  6. 6 __Vali

    Multam’!

  7. …de unde se vede că orice obiect poate media comunicarea cu lumea ideilor. Însă, dacă iei în consideraţie Jurnalul fericirii, vei constata că nu ai prioritatea medierii grătare (grătar, adjectiv).

    Corectă observaţia despre întoarcerea o singură dată a feliei de vită. Ştiu o crîşmă de yakiniku* unde matroana ţi-ar putea da peste mînă dacă ai încerca să o mai întorci felia o dată. În rest, un grătar bine zonat termic poate frige simultan cărnuri de esenţe diferite. Inclusiv degetele operatorului.

    ––––––––
    * yakiniku este o spcialitate coreeană. Clienţii sunt puşi să-şi gestioneze grătarul încastrat în mijlocul mesei.

    • 8 Sorin Stanciu

      Noi am ramas fara gratar. A fost furat miseleste catre dimineata asa ca vecinul a cumparat unul din cauciuc. Acum frecam talpile pantofilor de ala de guma, ce sa-i faci ?


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: