…ingaduiti-mi sa ma falesc nitzel. Cu trei ani in urma am invatat-0 pe Ana sa conduca. A durat un an si o masina cumparata de la un chinez care mi-a tras tzeapa, dar, tanda pe manda, e meritat. A sosit acum randul lui Andrei. A durat mai putin (cateva saptamani) si nu ne-a mai costat decat 9 lei, taxa pentru permis. Ca va fi fiind sexul (a propos de conferinta aceea despre diferentele dintre creierul barbatilor si cel al femeilor – sper ca ati vazut-o), ca vor fi fiind genele, nu stiu. Stiu insa ca Andrei a facut in doar cateva luni ceea ce Ana n-a reusit nici pana acum: a condus si van-ul si Mazda 1 si Mazda 2, ba a mai iesit si pe (un fel de) autostrada pe care Ana inca isi mai face curaj sa intre.

Si nu, nu e vorba de inconstienta sau de teribilism. Deocamdata – si sper din tot sufletul sa ramana asa – Andrei conduce responsabil si, surprinzator, ma stresseaza mai putin decat Ana care panicheaza din te miri ce si tzipa de nu mai stii daca sa apesi mai intai pe podea (unde ar trebui sa fie frana, dar nu e) sau sa pui mana pe clanta si sa sari afara din masina. Asa merg lucrurile. Inca trei ani jumatate si vine randul lui Alec. Atunci pot spune cu sufletul impacat: Maurul si-a facut datoria.

PS Afland ca vreau sa il pun „pe blog”, Andrei m-a amenintat ca-mi face cont pe FaceBook si posteaza poze compromitatoare. Asa ca daca ma vedeti pe FaceBook sa stiti ca n-am innebunit 🙂