…in sfarsit, vacanta!
…”cobori scarile in fuga, doua cate doua. Afara, soarele stralucea puternic. Respira adanc: ‘In sfarsit, vacanta!’ De la o fereastra rasuna un fluierat puternic. Fara sa se intoarca stiu ca…” – Nu va mai tin cu sufletul la gura:) Asa mi-am facut debutul literar in Cutezatorii, prin clasa a VI-a. Era inceputul unui roman care urma sa devina foileton, dar n-a mai apucat – si era inspirat din viata reala, care viata reala era, la randu-i, influentata puternic la acea vreme de Ciresarii. De unde se vede ca nu e nevoie de internet pentru a amesteca granitele dintre fictiune si realitate.
Textul mi-a venit in minte pentru ca pe-aici e vacanta de primavara si pentru ca astazi e prima zi, ca sa zic asa, de primavara: e cald (in fine, nu e frig), e soare, iarba incepe sa inverzeasca, copiii si cainii stau la soare, iar eu aveam o nevoie aproape disperata de putina buna dispozitie, mai ales dupa ce am platit bills-urile. Nu e mare lucru, vorbim aici de o saptamana in care singura relaxare este ca nu mai trebuie sa ma trezesc de trei ori cu noaptea-n cap, nu mai trebuie sa pregatesc cursuri, asa ca nu mai am scuze, trebuie sa lucrez pentru a recupera proiectele intarziate (un articol si dizertatia). Dar e soare, e frumos si-n saptamanile care vor urma va fi probabil si mai si.
Asta imi place aici: „invierea naturii” nu e o fraza pe care o scrii intr-o compunere, nici o formula pe care o auzi la televizor. O simti, o mirosi, o vezi, o pipai. Intr-o saptamana – doua si campusul va fi o minunatie. Am parca o poza facuta acum vreo trei ani, cam pe vremea asta, in fata departamentului, cand mama si Alina au venit in vizita.
Scuze, tineam minte ca e ceva mai spectaculoasa, cu flori si tot tacamul…:) Dar, daca tot am inceput, uite inca una – cu maman si H.B. Wells – presedintele Universitatii pentru cateva decenii – cel care a ridicat statutul Universitatii unde este astazi.
Ar trebui sa fac mai multe fotografii din campus in primavara asta. E chiar frumos. Ceea ce-mi aminteste de Tudor Gheorghe: „Au innebunit salcamii si tu vrei sa fiu cuminte!”
Filed under: Uncategorized | 1 Comment
da-mi un semn pe pagina de mail de mai sus in legatura cu intalnirea de 25 de ani
topocart@topocartproiect. ro nu iti fa probleme asta e firma mea eu ma uit me mail.
Sa ma scuzi dar incercpe coate caile sa dau de tine. Si la mesaje de la articole…..